Showing posts with label strazi goale. Show all posts
Showing posts with label strazi goale. Show all posts

Saturday, December 26, 2009

Străzi

Către ce duc străzile acestea lungi şi goale
şi pline de frunze, căzute unele peste celelalte,
ce par să acopere totul?
Către ce mă duc, încet, tăcute, mai singure chiar decât mine?

Nu vreau soare astăzi, îmi sunt de ajuns norii.
Nu vreau o cameră caldă, îmi plac străzile goale şi pustii,
pentru că pe mine mă umplu pe dinăuntru.

E un soi de complementaritate ciudată
- aceea între sufletul meu şi străzi -,
pe care au creat-o timpul, cred,
şi mâinile pe care le-am cunoscut până acum,
cu degete atât de frumoase,
şi pietrele de pavaj imperfecte,
tăiate neatent, de noi, cu câte un gând mai ascuţit.

Thursday, July 23, 2009

Cei mai buni amanţi

Ştii, cred că noi am fi putut fi cei mai buni amanţi.
Noi am fi putut scrie povestea dragostei
cum atâţia alţii nu au reuşit de-a lungul istoriei.
Am fi putut fi reprezentarea relaţiei complete,
aşa cum fiecare dintre noi şi-o imagina.

Tu ai fi pictat pereţii cu idei jucăuşe, ai fi dansat
şi ai fi citit pe canapea, zâmbindu-mi.
Eu m-aş fi trezit în fiecare dimineaţă de sâmbătă
ca să-ţi iau de la piaţă flori de ţară şi
aş fi cumpărat aşternuturi fine şi colorate.
Tu mi-ai fi zâmbit de fiecare dată la plecare.
Eu m-aş fi jucat în părul tau şi ţi-aş fi scris poezii.
Tu ai fi fost fermecătoare şi eu la fel.

Cred că am fi putut fi cei mai buni amanţi.
... dar nu a fost aşa.
Eu am rămas acelaşi eu, iar tu eşti tot tu.
Fiecare îşi ţine în continuare strâns stâlpii propriei lumi,
cu crăpături adânci şi străzi goale şi întunecate,
care duc, cel mai adesea, către nicăieri.

Tuesday, January 27, 2009

Lumea

Ce ai face într-o lume
în care nimeni nu te-ar auzi?
Ce ai face într-o lume
în care nimeni nu te-ar simţi?
... în care nimeni nu te-ar vedea...
Străzile goale, oamenii străini,
mâinile atinse în mers, firidele false,
şi peste toate, vorbe fără sens,
pierdute în aerul de deasupra tuturor.

Ce ai face într-o lume goală sau într-una rotundă?
Ce ai face într-o lume limitată de margini ascuţite?

Eu am mers mult şi departe
şi am ars trecutul, am distrus podurile şi m-am recreat.
Acum trăiesc într-o lume care mă aude,
mă simte, şi mă vede cu totul.
Dar la ce bun, dacă tu nu mă mai recunoşti?