Monday, October 8, 2007

Colțul meu de lume

Plouă şi e târziu.
Frunze zac amestecate
în apa murdară
şi clipocitul rece
al picurilor străbate liniştea.
Ascuns în spatele ferestrei,
privesc dezamăgit
tristeţea
cum îmbrăţişează
pătimaş
şi colţul meu de lume.

3 comments:

  1. poezia aceasta, pe care ai scris-o tu, ar trebui să fie un post, nu un comment, you know? :)

    ReplyDelete
  2. :) înţeleg... eu zic că e foarte reuşită, dar mi se pare mai afectată de toamnă decât a mea

    bine că la un moment dat toamna va trece. şi oricum, îmi place toamna. are părţile ei frumoase. mergeam acum 2 zile cu trenul şi se vedeau foarte frumos pomii înroşiţi şi îngălbeniţi. şi funzele căzute, castanele de pe bulevarde, maşinile grăbite, farurile, luminile, oamenii...

    ReplyDelete
  3. nu aştept să treacă. dar va trece sigur curând. fie că vreau eu, fie că nu. aşa că mai bine să fie bine că trece, decât rău :)

    ReplyDelete